De ce nu e bine să faci afaceri cu vecinii sau prin cunoștințe

Anul acesta în luna martie am fost contactat prin o recomandare de o doamnă stabilită în Viena care voia să vândă o garsonieră în sectorul 3. Urma să vină în țară și ar fi vrut să începem cu o evaluare pentru că avea o cunoștință care îi recomandase un cumpărător ce îi oferea 40.000 de Euro. Prețul mi s-a părut și mie suspect de mic și, după ce mi-a trimis un videoclip care mi-a confirmat lucrul acesta, am stabilit ca odată cu întâlnirea pentru evaluare să treacă și acest cumpărător căruia să-i refuz eu propunerea, oferta fiind prea mică. L-am refuzat și a rămas că îi trimit contraoferta noastră pe mail. Acesta nu a mai răspuns, iar garsoniera a fost vândută în piață la 54.000 de Euro.

Îmediat după această întâlnire, doamna de la Viena, clienta mea acum, mi-a spus că mai are o garsonieră pe care vrea să o vândă. Că e în discuții cu un vecin de acolo care i-ar oferi 60.000 de Euro, dar poate că ar fi bine să trec să o văd și să fac totuși o evaluare. Am trecut în aceeași zi și am preluat negocierea cu vecinul cu care am ajuns până la 68.000 de Euro. Garsoniera am vândut-o însă în piață la chiar prețul de listare – 75.000 de Euro.

Astăzi am încheiat colaborarea cu această doamnă care tocmai a încasat prețul final pentru o a treia proprietate pe care i-am vândut-o, un apartament cu două camere de data asta. Ultima proprietate la noi în țară.