Știrile din ziare care ne-ar conveni, doar că sunt false

Ideea postării de mai jos a pornit de la știrea care a fost pe prima pagină a Ziarului Financiar și numărul 1 în top știri accesate de cititorii publicației în online. E scrisă de Cristian Hostiuc, director editorial ZF și o puteți accesa aici.

În primul rând titlul editorialului mi s-a părut că e reclamă directă la ING (cred am fost influențat și de faptul că știu că același lucru face Raiffeisen de ceva vreme, adică primii șapte ani dobândă fixă la ipotecare, fapt care s-a văzut inclusiv în tranzacțiile din agenția noastră – în ultimele luni am lucrat tranzacții cu ipotecare Raiffeisen mai multe decât de obicei, iar cu ING cred că deloc; nefiresc, altădată ING era cel mai prezent). Și parcurgând editorialul s-a confirmat reclama.

„Știrea” inițială, anunțul făcut de bancă, era din 12.12.2019 – joi (în editorialul de mai sus e inclusiv un link către știrea inițială care are și ea titlu de reclamă: ”Surpriză: ING Bank iese pe piaţă cu o ofertă de creditare cu dobândă fixă în primii şapte ani”, știre în care ING prezintă cifre pe creștere de 9% la ipotecare, comparată aceeași perioadă din 2019 cu 2018; perioadele comparate se încheie însă la sfârșitul lunii septembrie a fiecărui an, iar noi eram în decembrie aproape la jumătatea lunii, joi când s-a anunțat superoferta; sunt sigur că banca avea cifrele la zi, de unde au văzut că le-au scăzut ipotecarele așa că au ieșit cu oferta și ZF le-a făcut reclamele; e și puțin ilogic ce face ING – nu e criză, nu vine, treaba merge bine, avem așteptări de și mai bine, așa că facem o ofertă de creditare – nu faci ofertă când totul merge bine, oferta o faci în general când îți lipsește cererea, asta e logica unei oferte). O știre din economie care e prezentată joi nu are același impact cu aceeași știre care e prezentată luni, plus în varianta de print, de-asta probabil „semnalul” tras de directorul editorial ZF nu s-a întâmplat vineri, cum poate era firesc, ci s-a întâmplat luni, 16.12.2019. În aceeași zi au ieșit și datele INS legate de volumul de construcții, creștere 27%. Concidență? Nu cred.

Apoi, în niciunul din cele două linkuri ZF nu e făcută vreo precizare cum că ING nu e singura care oferă șapte ani de dobândă fixă la ipotecare, de unde înțeleg că nu sunt altele. Doar în editorialul domnului Hostiuc e un paragraf, al treilea, cu trimitere la alte bănci (nu putea să fie chiar reclamă evidentă) care zice că ING nu are cea mai mică dobândă, și ne dă exemple de dobânzi ale CEC, Raiffeisen, BT și BCR, marje plus IRCC, deci dobânzi variabile. Nici nu poate fi vorba de dobândă anuală fixă, ele nu au, dar „surpriză”, ING are. Încă o mică paranteză, în piață se vorbește de creșterea dobânzilor, iar când dobânzile sunt pe creștere, clientul va intra în așteptare sau va căuta siguranță, adică dobânda fixă. Deci nu va fi interesat că are dobânzi mai mici acum, dar variabile pe creștere la alte bănci, când are dobândă fixă pentru șapte ani „doar” la ING , chiar dacă foarte puțin mai mare. „Îl achit în câțiva ani, n-o să stau toată viața cu credit”, cunoaștem. De oferte similare, cel puțin de Raiffeisen știu sigur că are aceeași ofertă, nu se amintește nimic. Eu nu cred că editorialiștii ZF nu știu asta, de ce să n-o spună..

Mai departe în același editorial al directorului Hostiuc, după câteva paragrafe lingușitoare pentru ING, vine după părerea mea și știrea care contează de fapt: „preţurile au crescut cu 20-30% faţă de acum trei ani, deci apartamentele sunt mai scumpe, euro începe să crească din nou, vine sau nu o criză imobiliară, salariile cresc (salariul mediu a crescut cu 50% în opt ani, iar în marile oraşe chiar s-a dublat), dar până unde?; cât de sigure sunt locurile de muncă mai bine plătite, având în vedere că dacă vine o recesiune globală sau o nouă criză, multinaţionalele îşi vor reduce operaţiunile din România, deci vor face disponibilizări, aşa cum s-a întâmplat în criza precedentă?” – „întrebări ale clienților”, foarte corecte, ceea ce trebuie reținut cu adevărat din tot editorialul.

În următorul paragraf domnul Hostiuc minte sau, ca să fiu mai indulgent, greșește, poate i s-au dat alte cifre decât cele oficiale, dar oricum ar fi nu-i stă bine unui director editorial să promoveze astfel de erori. Ce spune? Că în ultimul an, în urma restricțiilor impuse de BNR (plafonul de îndatorare scăzut de către BNR la 40%, mă gândeam că ar fi putut da vina pe asta, dar nu), adică „majorarea avansului la creditele în lei la 15% şi la euro la 25%” ?!, spune dumnealui (avansul solicitat e neschimbat de câțiva ani, doar la Prima Casă e 5%), „creditarea ipotecară a scăzut cu 15%”. Fals! Conform celor mai recente date furnizate de ANCPI în decembrie pentru perioada ianuarie-noiembrie anul curent, numărul de ipoteci este de peste 298.000, iar dacă socotim aceeași perioadă a anului trecut numărul de ipoteci e de 261.000. Deci ce e corect mai sus în ce spune domnul director e doar procentul, doar că nu e pe scădere ci e pe creștere. Și lucrul acesta, scăderea numărului de ipotecare (care e de fapt creștere cum se vede mai sus), continuă domnul Hostiuc, „a avut ca rezultat scăderea vânzărilor de apartamente cu 20-30% în ultimul an”. Fals din nou, greșit, eroare! două la rând! Confom aceleiași ANCPI, în primele 11 luni ale lui 2019 avem aproape 490.000 de tranzacții, față de aproape de 530.000 înregistrate în aceeași perioadă a lui 2018, de unde rezultă o scădere de maxim 8% și nu 20-30%. Datele sunt de la ANCPI, online, publice, la îndemâna oricui vrea să le verifice. Poate pentru a doua greșeală ar avea ceva circumstanțe atenuante, vorbește dânsul de vânzări de apartamente, nu de tranzacții totale ANCPI (nu am găsit informația asta la Cartea Funciară care să facă referire doar la tranzacțiile de apartamente, ceea ce e mai sus e numărul total de tranzacții), dar asta vine de se dă cap în cap cu ce a publicat INS: pentru perioada 1.I-31.X. 2019 comparativ cu perioada 1.I-31.X. 2018, volumul de construcții rezidențiale a crescut cu 31% (așa publică INS date, cu două luni în urmă).

Iar la finalul editorialui de la care am pornit se găsesc probabil avertismente pentru cei care se pricep să le înțeleagă, așa că „semnalul” pe care îl dă ING, nu e deloc că se așteaptă la mai bine, ba din contră, la mai rău, de-asta vine cu oferta de creditare ca să țină încă prețurile sus. Judecați și dumneavoastră: mult mai multe construcții noi și nu se oprește nimeni din construit, număr mai mic de tranzacții încheiate de la an la an în condiții de volum mai mare de ofertă, număr mai mare de ipoteci de la an la an pe număr de tranzacții realizate mai mic de la an la an.

Ca să închei, că tot am vorbit de semnale, vă las aici știrea pe care o dădea ZF la sfârșitul anului 2014 despre economia globală. Comparați felul în care sunt scrise cele două știri, chiar dacă a doua nu se referă neapărat la imobiliare, ambele se referă la perspectivele pentru anul care urmează. Ce s-a întâmplat în 2015 pe piață? 890.000 de tranzacții înregistrate la ANCPI, aproape dublu față de 2019, din care 185.000 de ipoteci, aproape la jumătate față de 2019. Chiar din 2015 a început creșterea prețurilor la imobiliare.